Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

marți, 2 ianuarie 2018

Provocarea Iuliei

Am vazut ca am scris tare putin anul trecut pe blog, m-am gandit sa-l inchid, apoi...am zis sa fac un experiment. Sa incerc sa scriu de doua ori mai mult pana la sfarsitul anului, daca tot simt ca trebuie sa l inchid, asta e:). Cred ca mai am ceva de spus, inca nu stiu ce, cert este ca mi face bine si mi da un echilibru blogul. Ce mi aduce? Ma simt bine cand scriu, dar la fel de bine as putea sa scriu in privat, imi potoleste nevoia de exhibitionism oare? Cred ca cel mai mare beneficiu al blogului sunt oamenii minunati pe care i-am cunoscut cu ajutorul lui:).
Unul dintre ei e Iulia, care mi-a propus sa intru in gasca ei:), m-a mituit cu un cadou asa cu grija ales:), de parca m-ar cunoaste de cand lumea:).
Ce face gasca Iuliei? Economiseste:)) Iulia ma indeamna si va indeamna sa acceptati provocarea celor 52 saptamani.
Pentru asta mi-a trimis si pusculita, si modalitatile exacte de conomisire, sa pui un leu in prima saptamana, doi in a doua, si 52 in ultima. Sau invers, 52 in prima...sau, sa pui 26,5 lei saptamanal.
Eu am ales varianta aceasta, pentru ca eu nu sunt platita la saptamana, ci la luna, asa ca...voi depune o singura data pe luna, cand iau salariul, suma egala a celor patru saptamani:), adica 110 lei, in pusculita de tabla, care nu se poate desface :)) primita de la Iulia (primul lucru la care m-am uitat e sa vad daca are dop pe unde poti scoate banii:))

Iulia s a gandit cum sa nu mi dea sansa sa trisez:)) 
Am mai incercat provocarea, dar mereu ma imprumutam din bani, plus ca mi se parea foarte greu sa pun bani in ultima saptamana inainte de salariu, cand in mod normal nu prea am bani:)).
Acum am alta motivatie:), plus ideea de a pune banii in ziua de salariu, multumesc Iulia. Se mai inscrie cineva? Ce facem cu banii in decembrie? Mereu banii pe care i strang trebuie sa aiba un scop si sa nu am acces la ei:). Cu exceptia mobilei de bucatarie, de obicei banii sunt economisiti pentru vacante in cazul nostru, in conditiile in care sunt mama singura si am de platit o ipoteca, un after school, benzina, si alte cheltuieli:), asa ca la salariul urmator de obicei am maxim 20 lei in buzunar in lunile bune. Si economisesc 10%din venitul lunar. Am vrut mereu sa cresc suma, dar n am reusit, acum cu pusculita Iuliei voi fi nevoita:)

11 comentarii:

  1. Mult succes!
    Cred ca varianta aleasa de tine e cea care mi s-ar potrivi si mie cel mai bine. Am facut provocarea in 2015, de fapt, m-am apucat de ea :)). La inceput am fost cuminte, apoi, pe masura ce sumele cresteau, o simteam ca pe o corvoada si aveam senzatia ca permanent pun bani acolo; in incercarea de a scapa de sumele mari pe care le simteam ca pe un ghimpe in coaste, am inceput sa pun sume aleatoare pe care le taiam pe de lista (eram prin mai-iunie si puneam bani pentru decembrie pentru ca decembrie avea sumele cel mai mari, in jur de 50 de lei saptamanal). Am reusit sa strang cam 650 de lei, moment in care am spart pusculita pentru ca am avut mare nevoie de bani.
    Daca ar fi sa ma apuc din nou, sigur as alege varianta ta pentru ca o pot considera ca o factura fixa pe care trebuie sa o platesc o data si apoi nu ma mai gandesc la ea toata luna. Problema e ca n-am o pusculita blindata :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Draga Anca, eu iti citesc cu asa o bucurie articolele, si sunt sigura ca nu doar eu... incat te rog sa nu inchizi blogul. Mi-am făcut asa un obicei ca atunci cand nu am chef de lucru, sau când simt că e ceva care mă deranjează să intru aici și apoi lucrurile mi se par mai simple, inspirația vine odată cu sentimentul de liniște. Nu iti scriu ca să te conving (deși vreau asta, recunosc :) ), pur și simplu așa stau lucrurile.
    Cu provocarea îți doresc succes. Scriu și eu mâine sau joi despre ea - varianta 2018 :).
    Alegerea pușculiței recunosc că a fost strategică, eu folosesc un borcan deschis și chiar am cheltuit la un moment dat o parte din bani, în scopul inițial însă - mi-am plătit un curs de formatori. Dar m-am gândit la primul an în care am făcut-o, când borcanul nu era un simplu borcan (așa cum îl văd acum), ci o potențială sursă de finanțare când îmi venea câte o idee pentru care nu găseam resurse.

    RăspundețiȘtergere
  3. La multi ani, Anca!
    Tu si Iulia suntei pentru mine o sursa de energie pozitiva si...frumos. Nici sa nu aud de inchiderea blogului, pentru ca nu este o idee buna. Chiar daca scrii mai rar, tot te ajuta... sub toate formele si aspectele...
    Chiar daca nu comunic des, te urmaresc ca pe cafeaua de dimineata si ma regasesc in muuulte din gandurile tale si din conversatiile de aici.
    Nici eu nu am reusit treaba cu borcanul. L-am golit de cate ori mi-a aparut in raza vizuala...asta este.
    Dar, ca si tine, m-am mutat la casa, am facut o gramada de investitii....si de aceea nu am prea reusit pe parte de economisire. Copii care au nevoie de sustinere, educatie...si totul costa.
    Asa ca, abia astept sa citesc in continuare ceea ce scrii, dar si daca ai reusit sa economisesti asa cum ti-ai propus.

    RăspundețiȘtergere
  4. Vai de mine, cum sa inchizi blogul? M-a trecut un fior rece.... Blogul tau e oaza mea de liniste. Poate ca las rar comentarii, dar te asigur ca sunt pe aici mult mai des decat las urme :)) De multe ori merg in urma si citesc postarile vechi. In unele din ele o gasesc si pe petala calatoare...cumva, o parte din mine e si aici, pe blogul tau.
    Cat despre provocare, am primit-o si eu de la Iulia si am acceptat-o cu bucurie.

    RăspundețiȘtergere
  5. Vezi?chiar tu spui ca blogul tu iti da un echilibru:)Ai un blog frumos, plin de CULOARE:) in care ai pus sentimente si se simte foarte accentuat amprenta ta.Chiar nu are importanta cat de des scrii, important este sa iti aduca bucurie. Uite cate fete te indragesc!!:)

    RăspundețiȘtergere
  6. te rog,te rog, te rog nu închide blogul...il citesc în nopțile când îmi păzesc copiii bolnavi, îl citesc diminețile în care vreau ceva frumos, îl citesc de cate ori deschid netul...da,suna egoist,insa nu e în totalitate ptr ca te încurajez în gând și ori transmit multe gânduri frumoase și încurajări,asa cum probabil fac multe cititoare

    RăspundețiȘtergere
  7. Mie imi place blogul tau, adevarul este ca nu mai scriu pe al meu din lipsa de inspiratie, dar blogul tau ma relaxeaza! Deci sper sa nu-l inchizi. Cat despre economisire, am sa incerc, nu -s buna la acest capitol.

    RăspundețiȘtergere
  8. Draga Anca ,sper sa nu inchizi blogul deoarece blogul tau si al Iuliei sunt primele pe care le citesc cand deschid laptopul si am un pic de timp.va caut postarile cu nerabdare de cate ori intru pe net,desi nu prea comentez.Oricum alegerea e a ta normal ,e tumpul tau dedicat scrierii pe blog dar sa stii ca te citim cu multa placere si uneori ne si inspiram din ceea ce scrii.Provocarea Iuliei am acceptat-o si in acest an ca si in cei trei dinainte si am dus-o pana la sfarsit in fiecare an,dar am ales varianta cu suma fixa care mi se potriveste cel mai bine.In fiecare an am cheltuit acei bani pe ceva util pt. mine sau casa si chiar mi-au produs bucurie vazand ce am realizat cu un efort minim.Iti multumesc ca scrii frumos si sper sa te mai gasesc aici sa te citesc.

    RăspundețiȘtergere
  9. Draga Anca, recunosc că nu am mai lăsat de mult un comentariu aici, pe blogul tău. Dar e un loc in care revin de fiecare dată cu plăcere. E unul din preferatele mele :). Ar fi păcat să îl închizi.
    Cat despre economisire, minunată ideea Iuliei cu pușculița :D. Ar trebui să o încerc și eu dar cum ziceai și tu, preferabil ar fi o pușculiță din care să nu pot să ”împrumut” :D
    Un an nou minunat, liniștit, și plin de momente magice!

    RăspundețiȘtergere
  10. Din pacate tot mai multe bloguri se inchid si lumea "trece" pe FB sau pe alte platforme de socializare. Este pacat ca se renunta la ceva atat de frumos pentru o lume sterila si fara personalitate asa cum este dincolo. Mereu mi-au placut blogurile,le-am citit cu drag si imi place ca pe blog fiecare devine el, fiecare blog are amprenta omului de dupa keyboard. Intr-o seara in timp ce-mi vegheam fetita,te-am descoperit si pana dimineata pe la 2 ajunsesem deja la prima ta postare. :) Sunt o mamica care locuieste departe de Romania si tu, puiutul tau si acest blog imi fac sufletul sa creasca , pentru ca realizez cat de frumos poti sa traiesti .... acasa :). Va pup si va doresc un an formidabil.

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...