Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

luni, 9 aprilie 2018

Paste

Hristos a inviat!
Am reusit in vinerea mare sa merg la Prohod, e...slujba mea preferata in biserica. Poate ar trebui sa fie una mai vesela, dar aceasta rezoneaza in mine intr un mod minunat, poate pentru ca particip activ si e si atat de spactaculoasa si putina mea credinta e miscata.
Am facut mancare, cam prea multa, plus un tort amandina dupa o reteta de pe net, groaznic de gretos, pentru ziua Ilincai. N are nicio legatura cu amandinele. Am facut oua oribile, albastre cu varza care au iesit bleumarin ca le am lasat peste noapte si verzi pamantii vopsite cu ceai rosu superb de rodie. E ultimul an in care incerc vopsele naturale, ori vopsea tipografica, ori simple asa cum le fac gainile.
E si ultimul an in care fac pasca, nu mi place deloc, avem patru pasti pe care le vor manca gainile si e pacat:una cu branza, doua cu smantana si una cu ciocolata. Imi aminteam ca mi plac, dar ori ma lasa memoria, ori mi s au schimbat gusturile.
Doar friptura, cozonac si paine. Atat. Si la friptura as renunta, imbatranesc si dupa post ma simt cam ciudat dupa o friptura:)). Aluaturia voi continua sa fac, pentru ca mi plac si pentru ca mi place sa ma joc cu mainile in ele, sa le dau forma, sa le vad cum cresc, sa fac cruce deasupra lor, sa miroasa toata casa si curtea a cozonac copt, asa cum miroasea minunat, tihnit si domestic Pastele in copilarie.
Hugo a plecat, iar Stitch are trei suruburi si o placuta in picior. Am descoperit ca exista veterinari care vin in dimineti de Paste sa faca antibiotic la caini...bravo!
Ieri am avut invitati, iar azi am stat pe sezlong, am citit si am dormit. Un sezlong in soare e o necesitate:), sa stai sa citesti sau sa dormi cateva minute afara e un rasfat.
Mi am dat seama ca n am facut nicio poza zilele acestea:), dar voi recupera, pentru ca mi placea mult sa pozez franturi de nimicuri din viata noastra:)




mic dejun impartit cu pisicile si gainile

cand mugurii vor izbucni in verde

franturi


tort pentru o fetita de opt ani, are multa, prea multa ciocolata... de cuibul din fidea insa s tare mandra:)


Bucurie!

duminică, 25 martie 2018

Briose cu cocos si coacaze/afine

Nu sunt fana prjiturilor de post pentru ca inevitabil folosesc margarina. Si pur si simplu mi o imaginez asezandu se bine de tot prin vene si artere:)).
Nu sunt fana prajiturilor de post pentru ca prajiturile inseamna rasfat, ceva ce prisoseste, aduce bucurie, ceva interzis, multe oua si lapte si smantana si in special unt.
Cand am totusi pofta de ceva dulce fac o negresa, briose cu dovleac (cand am dovleac). Vineri seara (pe mine numai seara ma apuca poftele, cand n am cum ajunge la magazin) si ajung sa deschid si inchid usa de la frigider si dulapuri de cate zeci de ori in speranta ca poate mi a scapat totusi ceva bun bine pitit, deci, vineri seara, am facut niste briose bune de tot, din cateva ingrediente simple, de post, cu un gust moale de cocos, acrisoare de la coacaze, care s au pastrat moi si putin umede pana astazi cand am impartit o pe ultima cu Ilinca.
Ingrediente:
370g lapte de cocos
40g ulei floarea soarelui
250 g faina
20 g nuca de cocos (fulgi)
160g zahar
un pic mai putin de un pliculet praf de copt
coacaze/afine
 Reteta:
- incalzim cuptorul la 180grade
Intr-un castron:
-turnam laptele de cocos (eu l am incalzit putin pe al meu pentru ca la frigider s a intarit). Urmaresc Saptamana asiatica la Lidl si cumpar lapte la conserva, e fff gras si buuun, nu seamana deloc cu cel la cutie.

consistenta laptelui de la frigider

-adaugam uleiul si amestecam
In alt castron amestecam bine ingredientele uscate, apoi le turnam peste cele ude.
La sfarsit incorporam si coacazele/afinele (eu le am pus frumusel direct in forme ca sa nu se albastreasca aluatul din jur).
Dam la cuptorul incins pentru 30minute (raman destul de albicioase-nu se lasa mai mult ca sa nu si piarda umiditatea si sa se intareasc).
Sunt bune de tot:).




vineri, 23 martie 2018

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele
Astazi : 23.03.2018, ninge tare, azi chiar am stat mult in ninsoare :). Pentru ca stiu ca e ultima ninsoare imi place tare:), nici nu mai e ger
Sunt recunoscatoare pentru: ca traiesc mici miracole in fiecare zi
Ma gandesc: ca maine trebuie sa mearga Ilinca la un concurs si n-am niciun cheeeeef, asa as sta in casa la caldura...
Sper: sa spun ca sa vina primavara? Dar daca un muribund care e indragostit de ninsoare s-a rugat pentru sansa de a mai vedea macar o singura data fulgii cum cad? As putea sa-i iau bucuria? Orice vreme e frumoasa:)
Citesc: Aviatorul , imi place tare, tare, tare:)
In bucătărie: supa crema de legume si paine, am sa i fac Ilincai o ciorba cu oase si carne, mai ales ca am primit bors adevarat :)
Ce mai mesteresc: m-am apucat de o paturica dar am abandonat-o...faptul ca ma chinui sa mi depasesc frica de apa si merg la cursuri de inot se pune?
În casa: cald si bine
Azi: job/home
Imi place:ca...de cand cu inotul, mi se intampla lucruri minunate. Frica e tangibila si materiala si este atat de mare, incat celelalte frici ale mele incep sa paleasca:): am inceput sa dau telefoane pe care le amanam si...am curaj sa fiu eu:)) (mi-am comandat cele mai frumoase ghete din punctul meu de vedere-le-am privit ca pe o mare reusita-de ceva vreme tot incerc sa ma imbrac domnisoreste. Imi pare rau, de ce sa fiu Motanul incaltat (a se citit diverse toculete) in loc sa fiu eu?
Saptamana care a trecut: alaltaieri am primit propunerea sa fiu nana unei fetite minunate. Nu cred ca m-am mai bucurat de mult atat de tare; m-am dus sa duc mancare la gaini cand am ajus acasa si m-am trezit chiuind:))
Aseara am fost la Lacul lebedelor. Mi-am reconfirmat ca mie nu-mi place baletul, doar balet...integrat intr-o opera...e minunat. Ilinca insa mai vrea sa mearga, desi la prima pauza era contrariata, ca oamenii astia nu vorbesc nimic? Alaltaieri am vazut un film romanesc, O lumina la etajul 10. A fost ca un documentar pentru mine, am vazut din nou cum traiam...cum eram...Doamne ce bine e sa ai caldura non stop si haine colorate si parchet.
Un citat: cartile noi miros a Paste:a viata noua, a taina gata sa se arate. Cartile miros la propriu a Paste, a oua fierbinti inrosite in palme cu vopsea tipografica

poza este facuta de mama sapt asta:)


joi, 8 martie 2018

La multi ani doamnelor!

La multi ani doamne si domnisoare si mamici si bunici!
Sa fiti sanatoase si sa aduceti bucurie in jurul vostru si voua, sa fiti blande si rabdatoare cu voi, sa fiti intelegatoare si sa va sustineti visele cele mai dragi si mai ascunse;) (cu ceilalti stiu ca sunteti bune, dar sa va oferiti si voua, macar 10% din timpul si dedicarea si eforturile pentru ceilalti). Sa invatati sa cresteti, sa invatati sa va relaxati, sa va invatati ca puteti sa va daruiti cu sau fara ocazie, sa invatati sa aveti asteptari mai mici de la voi si de la ceilalti, sa invatati sa luptati pentru voi asa cum luptati pentru cei din jur, sa invatati sa va incurajati, sa nu va certati, enervati, invinovatiti:)
Ieri am fost cu Ilinca la Leroy Merlin sa mi ia un cadou, o floare leu (orhidee), dar nu avea suficienti bani (economiile ei erau de 15.5 lei, iar floricica cea mai ieftina 17,99). I-am zis ca de fapt costa 13 lei si ca o platesc eu si mi da banii acasa.
Apoi voia un cadou...am hotarat sa mergem la Pepco sa mi ia ceva, stiind ca sunt lucruri mai ieftine. Ma uitam la un ghiveci, s-a apucat de plans ca nu asa isi imagina ea cadoul, sa pun si eu bani, ca ea vrea sa-mi cumpere cadou doar din banii ei. Asa ca am iesit cu niste hartii de briose:)).
Aseara a stat o ora cel putin in camera ei, cu usa inchisa si a mosmondit la impachetat cadoul meu:): o cutie de rafaelo lunguiata, hartiile de briose si...elementul surpriza o panglica:)
La multi ani doamne minunate care ma cititi si pe care va citesc!
La multi ani mamelor si bunicilor noastre!~

sâmbătă, 24 februarie 2018

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele
Astazi : 24.02.2018, ninge tare, imi place cand ninge in week-end si nu trebuie sa plecam nicaieri, pot sta muuult si bine uitandu-ma la ninsoare, totul se aseaza, totul se triaza, totul devine calm ca o meditatie
Sunt recunoscatoare pentru: ninsoarea de afara, primavara din casa (cand am coborat dimineata mirosea toata casa a zambilute)
Ma gandesc: ca ar trebui sa fac ceva sa  mai scap de sentimentul de vina cand spun nu cuiva 
Sper: sa-mi schimb starea, a fost cam proasta zilele astea, de cand a inceput postul, parca toate au luat o razna. Ieri am fost la Leroy Merlin sa-mi cumpar flori, am intrat, luat doua zambilici si o orhidee si am iesit. Cand ma simt rau imi cumpar flori, cand ma simt bine imi cumpar flori:), cam tot timpul imi cumpar flori
Citesc: Daruieste iubirea care vindeca, am ajuns abia la jumatate, merge greu dar are si chestii interesante si adevarate...
In bucătărie: sarmale de post  cu ciuperci si marar uscat fierb pe aragaz, o paine framantata de dimineata creste pe masa, o tarta crumble cu dovleac si alune si o tarta clasica cu piersici sunt mancate pe jumatate. De la 6 sunt treaza si bucataresc:)). Acum astept sa fluiere ceainicul si sa mi fac un ceai de petale de trandafiri;
Ce mai mesteresc: martisoare din fimo, am sa le si pozez, mie mi se pare ca au iesit foarte bine:)
În casa: miroase a sarbatoare la noi, a cald si a bun, afara ninge:)
Aziam bucatarit, citesc, martisorim
Saptamana care a trecuta fost ok...ieri am fost libera, o zi de concediu - 
Dimineata in piata dupa graunte la gaini, Doamne oare cum stau oamenii aceia in asa frig.Eu am mers 150m de la piata la masina, am intrat, am dat caldura la maxim si am stat sa-mi revin; la pranz am fost la scoala Ilincai , la poarta erau 20 de bunice ce-si asteptau nepotii:), ce imagine draguta. 
Am iesit cu doua prietene, am refuzat o rugaminte a cuiva desi era total nedreapta si nu pot scapa de sentimentul de vinovatie, de asta si bucatarelile mele extraordinare de astazi. Oare de unde vine sentimentul acesta de vinovatie...la un moment dat credeam ca mor de bunatate , dar de fapt cred ca e altceva, docilitate si fa pe plac si nu supara, nu deranja...complianta...n am idee, ar trebui sa l identific, ca toata viata numa cu vini am trait, unele reale, dar cele mai multe inchipuite.
Un citat: "Dragostea vie inseamna insa o munca temerara si rezistenta, aproape ca o stiinta" Fr Karamazov (ar trebui sa citez toata cartea, sunt fascinata:))
O imagine: 


n-am reusit sa pozez tarta cu dovleac cum trebuie, dar e o prajitura de post exceptionala, as spune ca cea mai buna si mai sanatoasa (fara margarina);  n-am lumina buna si mi-a fost lene sa scot camera:), am folosit doar telefonul de la Craciun incoace.
 Reteta de aici; am inlocuit zaharul de cocos cu zahar normal si  nucile pecan cu niste arahide crude (cu gust de fasole), ca asta aveam,dar se pot folosi orice alune/nuci -arahidele coapte au devenit foarte bune:)

duminică, 18 februarie 2018

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele
Astazi : 18.02.2018, ninge, frig,astept cu disperare primavara
Sunt recunoscatoare pentru: prieteni vechi si noi, books 50:)) al elefantului
Ma gandesc: ca ar trebui sa ma apuc de invatat, dar inca n-am chef, sunt prea multe carti faine de citit:))
Sper: post cu folos, cu bucurie si rugaciune, cu lipsa de stat aiurea pe net. Voi folosi doar whatsup si mess de la facebuke
Citesc: Daruieste iubirea care vindeca la recomandarea Irinei. Cum o termin ma intorc la Fratii Karamazov, mi am cumparat si Aviatorul si am vazut la Claudia o carte de care am auzit numai review-uri bune O viata marunta. O astept la reduceri si pentru aprilie am de cumparat O suta de rochii, atat pentru Ilinca cat si pentru mine:)). Am vazut filmul Minunea (Ilinca citeste cartea). De doua ori m-am uitat la el si am plans bine;). 
In bucătărie: ciorba de vacuta pentru Ilinca si un bors de legume pentru mine :) (postul poate n a inceput, dar ma asigur ca nu mor de foame...), bulci cu maia (a vazut Ilinca pe un post de bucatareli), haloumi, cus cus si a fost o salata care datorita faptului ca avea si mar, a ajuns la gaini. E prima oara cand pun mar, am vazut o reteta care parea interesanta, dar n-am prevazut ca marul oxideaza foarte repede.
Ce mai mesteresc: incerc sa finalizez fularul roz:), am facut nsite masnusi faine dupa tutorialul lui Catrinel, am sa vi le arat, le am uitat la job, am martisorit din fimo, desi Ilinca zice ca i e rusine sa duca la scoala martisoare facute de noi, cand o sa aiba snur si o sa fie pe o hartiuta o sa si schimbe parerea:), eu oricum nu mi-o schimb: ori astea ori un martisor dulce.
În casa: e cald si ieri a fost si curatel:)), azi nu se mai cunoaste
Aziam citit, martisorit. Azi a nins incredibil de frumos, am stat o perioada afara sub fulgi si am ascultat slujba de la biserica. Se auzea ca si cand era la noi in curte, din cauza ninsorii era o liniste perfecta in sat, nimic nu misca, se auzea doar vocea preotului. Ce fain ca au pus difuzoare la biserici:)
Saptamana care a trecut a fost ok
Un citat: "Intr-una din cele mai mari ironii ale obezitatii, cu cat cantareste mai mult, cu atat mai mult devine invizibila ca persoana pentru oamenii din jurul ei. Cine poate critica un om care nu exista?" Daruieste iubirea care vindeca
O imagine:
aluat normal de paine 1:2:3, cu un ou, lapte si unt si putin zahar (cand framantam a vazut Ilinca o emisiune culinara cu bulci si am reframantat aluatul, adaugand ou, unt, zahar, lapte si faina. Cred ca pufosenia e data de impaturirile feicarei bulcute

am facut poza doar ca sa invit o prietena la masa, dar prea mi-au palcut culorile si soarele:)

la zece ani, cand am intrat in clasa a cincea, Mihaita mi-a dat acest inel (bine, unul identic), cu care n-am idee ce s-a intamplat. Zilele trecute o colega care-si facuse curat in bijuterii il purta, am vrut sa il cumpar, dar mi l-a daruit:)

sâmbătă, 10 februarie 2018

Perspective 2

Pentru ca am o prietena care adopta si tocmai a vazut un copil cu o boala genetica grava, am urmarit o discutie de pe un grup de adoptii care avea acest subiect: putinta de a adopta un copil al carui mama are o boala psihica extrem de grava, cu posibilitati destul de mari sa o mosteneasca.
Ca toti parintii si cei care adopta isi doresc un copil "numai sanatos sa fie". Din afara e usor de presupus, dar, cand esti pus in fata unei decizii pe viata, lucrurile nu sunt niciodata simple. Pe de o parte e dorinta de a avea un copil, pe de alta putinta si limitele de a putea avea un copil cu cerinte speciale.
Sunt niste decizii sfasietoare pentru fiecare persoana/cuplu, decizii care nu trebuie judecate, ci doar sustinute de cei din jur (nu prin sfaturi).
Dintre toate comentariile, unde fiecare isi spunea povestea, putinta, neputinta, unul m-a frapat.
O doamna povestea cum au luat ei decizia de a adopta o fetita a carei mama avea cea mai groaznica boala psihica, desi doctorul le spusese de predispozitia pe care o are ca sa o mosteneasca.
Au ajuns acasa si...s-au gandit ca...daca va face boala, ar fi mai bine sa-i aiba pe ei alaturi decat sa treaca singura prin asta.

Perspective

Cum ma duceam eu la job si ascultam radioul, aud ca in Iasi, un barbat de 45 ani a injunghiat un adolescent care manca seminte in mijlocul de transport in comun.
Primul gand a fost "bine i-a facut", iar al doilea "iar apare Iasul la stirile de la ora 5".
Sunt impotriva violentei, dar mancatul de seminte in public este o violenta la fel de mare ca oricare; oricum aveam impresia ca in Iasi nu se mai practica acest sport...dar se pare ca inca unii (conationali ce-i drept) il mai practica. Deci...clar ma duc sa i fac galerie domnului care a luat atitudine.
Ajung la job si ma intreaba colega mea daca am auzit ce s-a intamplat cu sotul lui X, ca a injunghiat un adolescent in autobuz. Doamna X are trei copii, dintre care unul a fost coleg cu Ilinca. Ma gandesc la cei trei copii si la doamna al carei sot momentan e arestat pentru 30 zile. Mi se pare o mare tampenie ce a facut el... Dintr-o data, parca as lasa-o mai moale cu galeria.



vineri, 2 februarie 2018

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele
Astazi : 02.02.2018, soare, primavara, se topeste zapada, un glod infernal pe drum
Sunt recunoscatoare pentru: aerul de primavara, azi am ajuns acasa si am dat drumul la gaini, care asa bucuroase ciuguleau iarba ce apare sub zapada. Imi venea sa zic ca bunicul "Ad-o Doamne!". El se referea la ploaie de obicei, eu la primavara:). Sa fie soare in februarie este o minune:*
Ma gandesc: ma gandesc, iar ma razgandesc, iar si iar...
Sper: determinare
Citesc: Fratii Karamazov. Am vrut sa vad daca imi mai place Dostoievski si da...pur si simplu e nemuritor. Faceam curat in biblioteca si am zis ca as putea sa-l citesc acum, sa nu astept pensia (am carti pentru vremea cand voi fi pensionara).
In bucătărie: absolut nimic:)) ,  peste doua ore va fi o paine de secara iar maine poate daca e asa frumos facem un gratar afara si bineinteles un bors:)
Ce mai mesteresc: incerc sa finalizez fularul roz:)
În casa: e cald, ar putea fi si mai bine daca am avea covor in sufragerie, dar merge si asa;) (trebuie dus la curatatorie). Lipsa covorului face ca orice camera sa para neterminata, ca un hol, ca si cum esti in trecere. Covorul pe toate le aseaza:)
Aziam fost la job, am venit acasa, voi coace paine, citi, Ilinca a intrat in vacanta, s-a uitat la tv, a citit un capitol din Minunea (o carte pe care o recomand oricarui copil, plus ca are capitolele foarte mici, doua pagini maxim:)), asa ca nu se speteste nimeni citind:)
Vreau: sa vina primavara
Saptamana care a trecut a fost obositoare
Un citat: "Sa se invinga pe sine, sa puna stapanire pe sine pana intr-atat ca sa poata, in sfarsit, sa ajunga, printr-o asceza ce se intinde pe parcursul intregii vieti, la o libertate absoluta, adica sa fie liber de sine insusi" Fr. Karamazov
O imagine:

Stitch


joi, 25 ianuarie 2018

Yarn along

Desi nu mai mesteresc aproape nimic, din lipsa timpului, si a chefului, pentru ca gasesc cu greu momente dedicate mie, unul din cele mai faine lucruri din blogosfera, era participarea alaturi de Ginny-Yarn along. La ea am descoperit ce inseamna o lana din fire naturale (la inceput cumparam acrilic pentru ca avea culorile frumoase), carti faine pe care le-am citit ulterior, un fel de club la distanta de tricotat. Poate ca nu m-am spetit tricotand dar cu siguranta am citit mai mult ca sa nu ma prezint cu aceeasi carte mai multe miercuri la rand:)
N-am mai facut niciun rand la fularul roz, dar am adus un ghem nou de sus, ca mi se terminase ata:), macar sa o am la indemana. Cartea e...ceva usurel si dragut, ca citatele de pe facebook, pe care le sheruiesti, le citesti, ti le notezi si le uiti in secunda imediat urmatoare. Cred ca e o carte buna de dat cadou unei doamne educatoare/invatatoare de 1 martie:).
De regim nu m-am tinut deloc, ca...a nins si pe straduta mea e sticla, si ma streseaza drumul spre casa, nu ma pot duce la sala si... simt o nevoie incredibila sa mananc gras. Intr-o seara am cumparat carnati pe care i-am prajit. Pentru prima oara in viata. As manca slanina afumata, dar n-am de unde:))
Pana atunci, supe creme de legume si borsuri din oase.
Azi m-a abordat o doamna necunoscuta si i am dat maia:). Maiaua mea creste in mai multe case:)


"Dragostea poate schimba vietile oamenilor, nu vorbele pline de virtute."


mi se prind toate orhideele pe care le plantez, asta e dintr-o frunza, dar oare va arata vreodata ca cele din magazin? Mi-ar placea o sera unde sa cresc orhidee, sau niste pervazuri late:) (asta se poate rezolva mult mai usor:))

vineri, 12 ianuarie 2018

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele

Astazi : 12.01.2018, am avut o senzatie cam ciudata la inceputul de an, parca eram pe nisipuri miscatoare
Sunt recunoscatoare pentru: vraful cu carti noi care ma asteapta:) (a avut elefantul books50)
Ma gandesc: cum sa mi fac un plan alimentar. Mi-a trimis un prieten care a slabit incredibil de tare un fel de brosura cu niste prafulete/pastilute pe care le-a luat si un plan alimentar. M-am oprit la pagina in care scria ca poti manca doar castraveti:))). Eu trebuie sa mananc si daca anul trecut am invatat ceva, e ca trebuie sa mananci ca sa poti sa te tii de treaba, altfel ma tine de luni pana joi:)), joia e ziua in care-s cel mai infometata, nu stiu de ce. Am sa ma chinui sa-mi fac planul alimentar in scris si sa ma tin de el:)
Sper: sa am curaj
Citesc: Opreste-te-putin-si-priveste-in-jur. Nu spune nimic nou, dar aminteste despre lucrurile mici si frumoase si banale
In bucătărie: portocale mici, friptura de purcel la ceaun, oase care fierb pentru a se transforma intr-un bors maine (la mine borsurile se fac in doua zile, in prima vreo 8 ore fierb doar oasele, din lene, dar am si citit ca supa de oase e foarte sanatoasa), mancare pentru caine. Azi Ilinca a stat singura acasa si la un moment dat am sunat-o sa-i dea mancare cainelui, dar ea tocmai mancase din mancarea lui si chiar se intreba de ce e atat de rau pateul:) (ii scosesem la incalzit niste carne dintr-o conserva pentru caini si o lasasem intr-un castronel). Am maia la crescut, as vrea sa fac naan maine:)
Ce mai mesteresc: nimic, as vrea un sort pentru o prietena careia ii place sa gateasca:)
În casa: e bine si cald, am spalat pe jos cand am ajuns,  dar deja nu se mai vede:) cu atatea animale (intr o seara chiar imi era ciuda ca avand atatea nu poate fi frumos si curat la noi ca la altii, dar apoi mi-am dat seama ca asa e la noi, nu va fi niciodata ca la altii si nici nu-mi doresc asta;). 
Aziam fost la job, am venit repede acasa ca Ilinca a stat singura, sper ca in vacanta de vara sa fie o constanta:)
Vreau: claritate
Saptamana care a trecut a fost eficienta, am avut foarte mult de lucru si inca mai am. Avem catel mic cu care am fost de multe ori la veterinar pentru ca e bolnavior (in afara de Hugo, care e bine si care nu mai are voie in casa de frica sa nu se imbolnaveasca reciproc). M-am stresat un pic, imi pare rau ca am judecat in trecut mamele ca stergeau clantele de la usa camerei copilului cu spirt, eu m-am stresat pentru un caine, nu o sa-mi mai dau ochii peste cap la comportamenteul extrem al nimanui. 
Un citat: "Pana si cea mai frumoasa muzica devine obositoare daca o ascult neincetat. Dar daca o ascult dupa ceva vreme, ea redevine minunata. Problema nu este muzica in sine. Ci relatia mea cu mea." Opreste-te putin si priveste in jur
O imagine:

un mesaj:) 

miercuri, 3 ianuarie 2018

Cel mai bun cozonac din lume - cozonac cu maia naturala

Am facut inainte de Craciun un cozonac cu maia. Doi mai exact, pe 30 am facut alti doi, ca nu mai ramasese nicio bucatica.
De ani de zile fac cozonac la Paste si la Craciun si de fiecare data are acelasi gust, desi folosesc alta reteta: a paine dulce. De Paste mi s-a parut ca ma apropiam de gustul de cozonac, nu si de consistenta: umeda si densa si aerata de cozonac din copilarie, framantat o ora pe ceas de mainile bunicii.
Initial am vrut sa adaptez o reteta clasica la maia, dar apoi, am facut propria reteta si ma bucur ca am repetat-o,sa ma asigur ca am scris bine cantitatile, pentru ca este superb, este Acel cozonac:) cu gustul acela moale si minunat de coaja de portocala si lapte:).
Singurul regret e ca nu am niste poze demne de asa un cozonac, dar promit sa-l repet de Paste si sa-i fac atunci sedinta foto pe care o merita (nu pot sa-l fac mai devreme, ca nu vreau sa mai mananc nimic pentru urmatoare luni, atat am acumulat zilele astea)
proaspat scosi din cuptor

textura - fasiile care se aleg

un mic dejun pe care as putea sa-l iau zilnic:)


Minunatul acesta presupune un timp de asteptare de 14 ore, asa ca ideal ar fi sa fie framantat seara si copt a doua zi:). Asta din cauza maielii naturale:)

Reteta:

Pentru aluat: 
(toate ingredientele la temp camerei)
-320 g maia,
- 600 ml lapte (impartit in 500+100)
- 100 g unt topit
- 4 galbenusuri
- 280g zahar
- 1kg faina alba
- 100g faina neagra
- 2lg coaja de portocala rasa (amestecata cu zahar, mi-a adus o prietena portocale bio din Grecia, dar am vazut ca si portocalele cele mai mici si urate vandute la plasa au coaja asemanatoare)
- esenta de vanilie jumatate de sticluta (o turnam in cele 100ml lapte)
-sare 12 grame dizolvata in cele 100ml lapte  (eu cantaresc sarea ca mereu mi se pare prea multa, asa ca pun cam 1-2%din cantit de faina)

Pentru umplutura:
-250 g nuci (se pot folosi si mai multe, mie nu-mi place umplutura de la cozonaci)
-100g zahar
-4 albusuri
-esenta rom
-1 Lingura cacao
+ optional rahat

Pentru uns:
-un galbenus
-doua linguri de lapte
-o lingurita de zahar brun/alb de presarat deasupra

Punem in vasul mixerului/ligheanului:
1) maiaua
2) 500ml lapte la temp camerei in care amestecam: untul topit si racit+ galbenusurile+zaharul
Mixam 1+2, lasam 10 minute sa se oxigeneze
3) faina alba
Mixam din nou 2-3 minute, lasam 20 min.
4)100ml lapte in care s-a dizolvat sare, coaja portocala, esenta vanilie
5) faina neagra
Mixam din nou pentru 10 minute, treapta medie. La mana cam 20-30 minute.

Lasam aluatul la odihnit, acoperit cu o folie 2 ore.

 Intre timp, facem umplutura: tocam nucile, eu am o chestie super faina de la Tupperware, nu vreau sa le fac reclama, dar am tocatorul acesta de aproape 2 ani si sunt fooooarte incantata de el. Pot toca nuci, dar si trei catei de usturoi sau cateva fire de patrunjel, plus ca se spala intr-o clipa (calitatea favorita a lucrurilor din bucatarie), neavand niciun fir electric se baga efectiv in chiuveta cu totul;). Pretul este insa...cam prea piperat:). Deci tocam nucille, batem albusurile cu zaharul pana se face spuma tare, le amestecam cu nucile tocate si cu esenta de rom.

Pregatim tavile (punem hartie de copt).
Impartim aluatul in doua. Fiecare jumatate o mai impartim in doua.
Luam un sfert si-l intindem tandru pe masa unsa cu ulei, cu mainile uleiate si ele. Intindem umplutura de nuci, punem rahatul bucatele, rulam cat mai strans. Repetam cu celalalt sfert. Prindem rulourile la capete si le impletim (pe cat posibil, aluatul e destul de moale). Punem repede cozonacul in tava si il aranjam cat mai uniform. Repetam cu bucata numarul doi de aluat si devine cozonacul doi.

Ungem cozonacii cu ulei (ca sa nu se lipeasca), bagam tavile intr-o sacosa curata in asa fel incat partea de aluat sa fie cat mai putin expusa la aer si-i bagam la frigider pentru 10-12 ore(eu am cumparat una maieu dintr un supermarket special pentru a inveli cozonacii) !!! Atentie, nu-i invelim in folie, ca nu au unde sa creasca.

Dimineata scoatem cozonacii pe masa/blatul din bucatarie si-i lasam inca 2 ore sa si definitiveze cresterea, sa se relaxeze la caldura.
Preincalzim cuptorul la 200 grade.
Ungem cozonacul cu galbenus amestecat cu lapte,  presaram zahar deasupra si bagam cozonacii pe treapta din mijloc, ii lasam la 200 grade timp de 10 minute, apoi inca 45-50 min la 180 grade.
Cand sunt copti, ii scoatem din cuptor, ii lasam cateva minute in tavi, apoi ii scoatem si-i punem rasturnati pe un prosop curat. Si...daca avem rabdare sa asteptam sa se raceasca, ii taiem frumos cand s-au racit:), daca nu, ne frigem degetele si ignoram sfaturile primite in copilarie in legatura cu aluatul lipit de stomac.

PS: pare complicat, dar nu e si garantez pentru reusita retetei:)
PPS: eu preventiv am aruncat pe peretii cuptorului 50 ml apa atunci cand am bagat cozonacul, ca sa-i permita cojii sa nu se intareasca, sa aiba unde sa creasca:)

marți, 2 ianuarie 2018

Provocarea Iuliei

Am vazut ca am scris tare putin anul trecut pe blog, m-am gandit sa-l inchid, apoi...am zis sa fac un experiment. Sa incerc sa scriu de doua ori mai mult pana la sfarsitul anului, daca tot simt ca trebuie sa l inchid, asta e:). Cred ca mai am ceva de spus, inca nu stiu ce, cert este ca mi face bine si mi da un echilibru blogul. Ce mi aduce? Ma simt bine cand scriu, dar la fel de bine as putea sa scriu in privat, imi potoleste nevoia de exhibitionism oare? Cred ca cel mai mare beneficiu al blogului sunt oamenii minunati pe care i-am cunoscut cu ajutorul lui:).
Unul dintre ei e Iulia, care mi-a propus sa intru in gasca ei:), m-a mituit cu un cadou asa cu grija ales:), de parca m-ar cunoaste de cand lumea:).
Ce face gasca Iuliei? Economiseste:)) Iulia ma indeamna si va indeamna sa acceptati provocarea celor 52 saptamani.
Pentru asta mi-a trimis si pusculita, si modalitatile exacte de conomisire, sa pui un leu in prima saptamana, doi in a doua, si 52 in ultima. Sau invers, 52 in prima...sau, sa pui 26,5 lei saptamanal.
Eu am ales varianta aceasta, pentru ca eu nu sunt platita la saptamana, ci la luna, asa ca...voi depune o singura data pe luna, cand iau salariul, suma egala a celor patru saptamani:), adica 110 lei, in pusculita de tabla, care nu se poate desface :)) primita de la Iulia (primul lucru la care m-am uitat e sa vad daca are dop pe unde poti scoate banii:))

Iulia s a gandit cum sa nu mi dea sansa sa trisez:)) 
Am mai incercat provocarea, dar mereu ma imprumutam din bani, plus ca mi se parea foarte greu sa pun bani in ultima saptamana inainte de salariu, cand in mod normal nu prea am bani:)).
Acum am alta motivatie:), plus ideea de a pune banii in ziua de salariu, multumesc Iulia. Se mai inscrie cineva? Ce facem cu banii in decembrie? Mereu banii pe care i strang trebuie sa aiba un scop si sa nu am acces la ei:). Cu exceptia mobilei de bucatarie, de obicei banii sunt economisiti pentru vacante in cazul nostru, in conditiile in care sunt mama singura si am de platit o ipoteca, un after school, benzina, si alte cheltuieli:), asa ca la salariul urmator de obicei am maxim 20 lei in buzunar in lunile bune. Si economisesc 10%din venitul lunar. Am vrut mereu sa cresc suma, dar n am reusit, acum cu pusculita Iuliei voi fi nevoita:)

luni, 1 ianuarie 2018

Cuvantul anului 2018

Sa dea Domnul sa avem un an bun, cu bucurii si sanatate!La multi ani 2018!

Rev a fost super: am citit O amintire de Craciun de Truman Capote, m-am uitat la focurile de artificii de pe dealurile de jur imprejur, am luat o gura de sampanie apoi am oferit o mortilor (cred ca doar ei pot bea sampanie:)), ieri au fost prieteni pentru care am gatit si am asezat masa de sarbatoare, Ilinca a fost cu uratul la noi pe straduta impreuna cu fetita de vis-a-vis si era in extaz. A venit acasa atat de fericita, turuia intr-una, cu obrajii rosii de frig si cu buzunarele pline de bomboane, un covrig si o portocala. Doamna care i-a dat covrigul avea un lighean plin:). I s-a parut cea mai tare experienta. A castigat 32 lei:). De Craciun am fost cu colinda la rude si prieteni, a castigat aproape 500 dar nu s-a comparat. Ce m-am bucurat ca a putut avea o experienta reala de urator:)). Am fost si eu o singura data cu uratul cand eram copil si pot si acum spune cu precizie ce a zis cutare sau cutare, cu ce ne-a servit, cati bani ne-a dat, cum sclipea bradul la geam cand am ajuns inghetata acasa:)

In anii din urma mi-am ales cate un cuvant dupa care as vrea sa mi definesc anul, desi un an are 365 zile care au atatea ore care se pot defini fiecare in felul ei:). Imi place totusi cand privesc in retrospectiva si vad ca...tangential a fost un laitmotiv al vietii traite de noi.
In 2015: Viata simpla
In 2016: Schimbare
In 2017 a fost: Bucura-te!
Iar in 2018, voi alege un cuvant dinamic, spre care ar trebui sa tind, dar din lene si din comoditate, aleg mereu si mereu calea cea usoara si batatorita: Determinare; simt ca de asta am nevoie ca sa pot sa fac ceea ce imi doresc:)
Determinare ca sa:
-termin ce am inceput
-sa fac miscare
-sa mananc corect
-sa fiu mai ordonata
-sa las telefonul sa stea cu orele singur (altfel voi ajunge prezenta in viata telefonului nu a copilului-nu ma refer la prezenta bibelou ci la una activa)
-sa fac ce trebuie, chiar si cand as alege mereu sa fac altfel (de genul, sa mi sun acum rudele indepartate sa le spun la multi ani...nu stiu de ce imi este foarte greu sa sun si sa raspund la telefoane de acest fel...)
-sa fiu draguta/sa am grija la aspectul meu (azi la biserica eram singura imbracata cum s a nimerit, in rest, toti erau de sarbatoare)
-sa vorbesc mai frumos/putin
-sa economisesc
-sa nu mai cumpar prostii
-sa merg la Liturghie (pentru asta tare mi mai trebuie din pacate determinare)
...


Un an care sa va intreaca toate asteptarile!
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...