Despre mine

Fotografia mea
Ma numesc Anca...sunt intr-o continua cautare de lucruri mici simple si frumoase. Imi place sa rad,sa tac, sa vorbesc, sa ma joc cu culori, ate, prostioare, arome, sa beau cafea cu lapte si ceai bun cu oameni dragi. Imi place sa cred ca fac din casa mea o casuta din poveste:), unde va invit din cand in cand sa impartasim momente. Va multumesc ca ati trecut pe aici, puteti sa-mi scrieti la: anca.ivan99@yahoo.com

sâmbătă, 9 decembrie 2017

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele

Astazi : 09.12.2017, soareee
Sunt recunoscatoare pentru: ca am fost la mare de Mos Niculita. A fost o zi minunata, am tacut :)), cand sunt fericita tac:). Era asa cald si frumos, si plajele pustii:) si casutele toate cu fata la mare si in spate livezi de maslini:)
Ma gandesc: ca-mi pare rau ca are Ilinca recitalul la pian vineri cand eu sunt plecata, tare mult as fi vrut sa merg, mai ales ca e primul:). Sambata are serbarea la care voi lipsi, sper sa fie ultima:)) (urasc serbarile, poate la grupa mica, mijlocie cand sunt dragalasi copiii sunt faine, dar ulterior nu le vad rostul:)-mai ales cele cu tinuta obligatorie, care inseamna o cheltuiala substantiala pentru parinti. La ambele va merge cu bunica insa:)
Sper: sa avem o vacanta frumoasa:)
Citesc: Am primit de Sf Niculita o carte (am inceput sa spun prietenelor ce-mi doresc)
In bucătărie: cafea, portocale, carne de vita care va deveni un bors pentru Ilinca, icre si pestisori pentru mine si cred ca mi fac o supa de rosii. N-am postit in Grecia din pacate...
Ce mai mesteresc: absolut nimic, poate voi ambala niste cadouri:). Ar trebui sa termin fularul roz pana la Craciun:), ca sa-l pot oferi cadou
În casa: e bine si cald, putina dezordine, dar se va rezolva
Azi: spal, citesc, mergem intr-o vizita la un coleg de-al Ilincai si sa cumpar un cadou
Vreau: chef si cand n am chef:))
Saptamana care a trecut am lucrat, am fost in Grecia, am fost intr-o dupa amiaza prin niste sate minunate, pe niste plaje care-ti dadeau senzatia ca esti singurul om de pe pamant si e bine, e soare si liniste si Dumnezeu
Un citat:" We think that power, riches, and pleasure will satisfy our deepest longing, which is really for love.
Boundries help us not to deny but to own our hurtful values so God cand change them" Boudaries 
O imagine:
Verdeee







marți, 5 decembrie 2017

Mos Niculita

Ma urc in avionul de Atena spre Salonic. Pleaca cu mai mult de jumatate de ora intarziere, pentru ca s_a stricat ceva la cabina si niste domni cu surubelnita repara.
Langa mine un domn, 35ani, atletic, frumos, imbracat bine isi face cruce cand pleaca avionul. Mie imi dau lacrimile, la fel mi s ar fi intamplat daca era de alta religie si se manifesta. Am inceput sa apreciez oamenii religiosi. Asa si_or fi facand grecii, dar nimeni nu a repetat gestul.
Cand aterizeaza, domnul isi face cruce din nou, multumeste.
Oare eu care cruce mi as face_o? Pe prima sau pe a doua? Pe prima nu prea, ca...am fost invatata sa nu cer decat daca e important cu adevarat, ca Dumnezeu stie ce am nevoie si totusi poate ar trebui sa_ l implic in calatoriile mele. Dar mie nu mi e frica sa zbor, am eu alte frici multe si mici, cum ar fi sa cad cand cobor scarile si sa mi zboare dintii:) sau ca se infunda canalizarea.
In seara asta am intrat intr _o biserica. Era imensa si se puteau aprinde lumanari inauntru. Ce minunat, ce mult am pierdut cand am scos luminile din biserici.
Azi a murit regele meu, regele nostru. Dumnezeu sa te ierte Maiestate.
Maine e Mos Niculita:), se fac patru ani de cand Ilinca a venit acasa:). Multumesc.
Sa va aduca Mos Niculita tot ce e bun si de folos:), tot ce va face sa aveti bucurie si sa nu uitam ca sunt langa noi care nu asteapta cadouri, dar sunt fara ghete.Nadejde!
Eu maine ma duc sa vad marea ❤


duminică, 3 decembrie 2017

Cartea de Mos Niculita

Mos Niculita nu aduce cadouri la noi acasa, doar carti si dulciuri.
Anul acesta voi fi plecata:), Ilincai i-am pregatit o carte tare frumoasa despre Nasterea Domnului. Am mai scris aici despre cartile noastre de Craciun si aici.
Cartea este aceasta, are coperti cartonate, foi putine, lucioase, desene frumoase, pret redus, imi place tare ca e foarte simpla si fie ca le povestim pe marginea ei copiilor, fie, daca sunt mai marisori isi exerseaza limba engleza.
Si mie imi aduce o carte, dar o voi citi dupa Mos Niculita, acum incerc sa mai termin din cartile de pe telefon:). De Mos Craciun, Ilinca va primi asta. La Univers Enciclopedic au o promotie super la carti asa de frumoase pentru copii:).
Va las cu imaginile:)







sâmbătă, 2 decembrie 2017

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele

Astazi : 01.12.2017, ploua dar e cald, cred ca la un anumit moment, ploaia se va trasnforma in ninsoare
Sunt recunoscatoare pentru:  sanatate. Am momente de euforie, cand imi dau seama ce inseamna sa fii sanatos, sa te trezesti dimineata si sa nu te doara nimic. Daca e si week-end si ploua, in dormitorul de la mansarda se aud minunat stropii, am o instalatie cu baterii care se deschide cand vrea ea, asa ca dimineata, ploaia, luminitele, faptul ca eram eu, pur si simplu eram coplesita de bine:). Aseara am vazut un film Still Alice, cu o doamna care  descopera ca are Alzeimer la 50 ani...si cum se pierde pe ea...sa fii sanatos e un privilegiu incredibil, sanatatea  e o forta, e o minune.
Ma gandesc: ca suntem in decembrie:)
Sper: sa vad marea, sa ma plimb pe plaja:) chiar daca e frig:)
Citesc:  Boundaries . Imi place. Mi-a venit Atlasul frumusetii, l-am dat colegei mele si sefei mele sa se uite in el, eu il primesc sub brad:)), asa ca astept surpriza:). L-am lasat la job ca sa-l ambalez si sa l pun pe sestache, cand doarme Ilinca. Copiii trebuie sa vada ca parintii primesc si ei cadouri:). Nu ar fi o problema la noi, ca eu ma cadorisesc mai tot timpul:))
In bucătărie: cafea minunata, mi-am luat rasnita de cafea si rasnesc in fiecare dimineata, acum beau 2-3 cani pe zi:)), un bors de purcel pentru Ilinca e pe foc, niste carnati de la Craciunul trecut se fac pentru caini, eu am icre cu paine si pestisori si clementine si ceai de portocale si am facut aseara o negrasa de post care a avut mare succes:))
Ce mai mesteresc: am cusut niste gnomi :). M-a intrebat Gabita daca pot sa i descarc o diagrama si asa de tare mi-o placut gnomii, incat i am cusut si eu:). Sunt foarte foarte mici, asa ca tot felicitare vor deveni:)
În casa: e bine si cald
Azi cos, citesc, tricotez. Ce poate fi mai fain?
Vreau: determinare, perseverenta
Saptamana care a trecut am lucrat, am avut o minivacanta minunata de 30nov- 1 decembrie. Am cumparat brad, unul perfect, abia astept sa-l impodobesc, dar spre diferenta de ceilalti ani o voi face dupa 20:) pentru ca am niste plecari luna asta. Erau super brazii de la 29,39,49,69,99, lei la...si aia la 39 aratau super...
 Am taiat gaina noua pentru ca i-a mancat aripa cainele mic, de vie. Ii caut stapan, desi la cat e de tontut ma indoiesc ca cineva il vrea si mai ales il tine:), oricum trebuie cineva fara gaini. Nu sunt pentru cainii legati sau in tarc, dar o sa rog un vecin sa-i faca un tarc daca ramane la noi. Nu pot renunta la gaini. Cand s-a intamplat eram asa suparata, exact ca oamenii de la tara care pierd o gaina. Primul lucru pe care l fac dimineata...ma duc la gaini, primul cand intru pe poarta, fara sa ma decalt/dezbrac, ma duc la gaini:). Nu e un caine agresiv, doar debil. Problema e ca nici Cooper nu-l suporta si mereu ii face rautati, nu stiu de ce nu-l accepta. Nu mai spun de Suba, care-l bate mereu, numai cand trece prin raza lui vizuala incepe sa-l scuipe, asa ca saracul, napastuit face numai tampenii:), in principal vandalizeaza curtea zilnic daca nu sta nimeni(om cu el).
Ilinca s-a uitat pe youtube la Amintiri din copilarie. Mi se pare dificil de inteles pentru copiii de acum:), chiar si pentru mine desi cunosc oarecum lumea satului. Ea oricum a tras concluzia ca Nica e contemporanul copilariei mele:))
Un citat: "Raise your words, not your voice, it is the rain that grows flowers, not thunder" Rumi
O imagine:


vineri, 1 decembrie 2017

Sapun cu lapte de capra si miere

M-am apucat de asta vara, impreuna cu o colega sa facem sapun de casa, prin metoda la rece. Este o metoda la cald pe care o foloseau bunicile noastre cand faceau sapun de rufe, si metoda la rece, la aprox 40 grade, la care, uleiurile isi pastreaza inca din proprietati:)
Mie imi place sapunul solid, cumparam de la o firma de cosmetice a carei fana sunt, un sapun de 33 lei patratica. Ma tinea mult...jumatate de an, deci nu e asa de scump. Uneori mai cumparam pentru baie Dove sau Protex ultra, doar pentru ca miros foarte frumos.
Nu-mi placeau sapunurile naturale pe care le-am incercat, poate si pentru ca nu alegeam niciodata un sapun simplu, ci doar sub forma de ingerasi, inimioare si alte nebunii. Am hotarat ca fac eu sapun ca e important ce bagam in organism pin piele in dorinta mea de a trai mai sanatos, dar avand o oarece indoiala ca o sa-mi placa sau o sa-l folosec. Pana acum nicio noutate, cand bricolez imi place procesul in sine, nu ma intereseaza produsul final ;). Daca n-as tricota/coase/desena/gati...as manca:)). Nu prea pot sta degeaba, sunt ca fumatorii, trebuie sa fac ceva cu mainile si decat sa mananc, mai bine bricolez.
Asa ca am facut noi sapun asta vara care mi-a placut foarte tare, de cand il folosesc nu-mi mai trebuie crema de maini:), poate de acum ca vine iarna si...sapunul de la firma de cosmetice mi se pare o bucata de plastic pe langa al meu care e moale si face spuma si miroase firesc a sapun, mainile nu miros a nimic si-l pot folosi si la bucatarie (dupa ce spal vasele, sau tai legume, sau am ulei pe maini...ma spal cu sapun, inainte ma spalam cu detergent de vase ieacs).
Deci sapunul de casa e minunat. Costa destul de mult producerea lui, ca ingredientele sunt scumpe :), asa ca pretul nu e un criteriu, insa pielea mainilor si lipsa chimicalelor din organism e un plus urias.
Am facut si sapun-sampon cu urzica, dar desi la colega mea parul arata minunat, al meu era imbacsit tare, ori ca nu stiu eu sa ma clatesc cu otet, ori nu mi se potriveste, am primit odata din Turcia un sapun cu gudron foarte bun pentru par;). La sampon am sa mai caut:) o reteta buna.
Sapun de maini insa imi doream tare sa fac cu lapte de capra si miere. N-am gasit multa vreme lapte de capra, pana intr-o zi cand am fost la manastire la noi in sat sa cumpar carne si am luat si lapte de la caprite, proaspat si neprocesat, magic.
Orice sapun se face cu soda caustica, soda a cumparat-o colega mea din piata, de la magazinele de metalo-chimice, a dat 7 lei pe o punga de 1kg, care ne-a ajuns la toate sapunurile si mai avem pentru inca un an, majoritatea retetelor cerand cantitati in jurul la 130 grame. Daca e manipulata cu grija (manusi) nu prezinta pericol, eu am lucrat cu ea numai afara de frica vaporilor.
Reteta pe care am folosit-o e asta , insa in loc de germeni de grau eu am pus 30 g miere de albine.
laptele de capra se pune la congelator, se scoate, se lasa o ora, se cantareste, se faramiteaza

se adauga soda cantarita (arata ca si cristalele de gheata)


se amesteca, timp in care amestecul se infierbanta si laptele se topeste. Asteptam sa i scada temperatura spre 40 grade, cu aprox, atingand fundul vasului

se adauga uleiurile incalzite si se amesteca(aprox 40 grade, sa fie caldute-uleiul de cocos si cel de palmier sunt sub forma de unt daca sunt tinute in frigider asa ca trebuiesc topite)

se blenduiesc cateva minute (4-5)

Asa arata sapunul cand e bun de turnat in forme . Eu folosesc o tava de silicon de chec si am folosit niste cutii de plastic de la detergent pernute. Tava de silicon este foarte buna, se rastoarna sapunul pur si simplu pe masa si ramane cu marginile netede. Cat nu mi place mie siliconul, pentru sapun este ideal. Se lasa 24 ore in forma, acoperit cu o patura
sapun taiat



si pregatit pentru cadou



prea mult?

varianta finala:)
Desi stiu doar o singura persoana careia i-ar placea sapunul facut de mine, am sa insist si la altele:)). Cred ca noi apreciem mult prea mult lucrurile cumparate:) si mai putin lucrurile facute in casa, dar incet, incet vom reveni la normalitate. Imi amintesc ca acum cativa ani (cand era in liceu) fratele meu a mers la un coleg de-al lui si a venit foarte entuziasmat si mi-a povestit (A facut masa lui A niste pulpe la cuptor, bune, cumparate, nu atoase de astea de care face mata). Noi primeam toata mancarea de la tara, nu cumparam decat paine, orez si iarna oua, in rest nimic, nimic, nimic. Ai mei nici nu cumparau salamuri, cuvantul preparate l-am auzit dupa ce m-am mutat la mine acasa:) si noua ni se parea ca cei care cumpara mancare sunt bogati:). Acum, am o reusita personala maxima cand cumpar carne de la manastire, sau porc de la un taran care stiu ca-l creste cum trebuie, sau lapte de la un colegul meu care are vacuta:)

sâmbătă, 25 noiembrie 2017

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele

Astazi : 25.11.2017, mohorat, zilele sunt asa scurte, e vreme de stat in casa, la caldura
Sunt recunoscatoare pentru:  sosea:). Ei bine, avem sosea noua pana acasa, ceea ce e minunat. Pana acum ne rupeam masinile in doua, asa ca, soseaua nou nouta, facuta cap-coada nu carpita imi da o senzatie de siguranta si de bine.
Ma gandesc: ca vine o perioada pe care trebuie sa o gestionez bine
Sper: sa ma descurc financiar si ca timp in decembrie:)
Citesc:  Boundaries . Am citit cartea Loredanei, Despre cancer si alti demoni. Eu nu stiu sa fac un review la o carte, insa va pot spune ca am plans cap coada, aveam ochii cat cepele, nu am putut sa o las din mana, este de o umanitate, de o delicatete, de o frumusete, de o bunatate, de o neputinta, de un firesc si un normal si de o putinta si credinta, minunate. Perfecte. La sfarsit am ramas cu un nod in gat si cu zambetul pe buze, cu nadejde, ca dupa o intalnire in care s-au spus multe, s-au aratat multe, s-au inteles multe, frumoase si tainice, fata catre fata. Senzatia e ca Loredana m-a luat de mana si am vorbit, ea a plans, eu am plans, ea a ras, eu am ras. Si la sfarsit va spun ca e si bine scrisa:). Tare mi-o mai placut:)
In bucătărie: bors de gaina pentru Ilinca, supa crema de bureti pentru mine (Ilinca a zis ca e groaznica, parca i se taraie pe gat;)), paine cu ceapa, popcorn, portocale si portocale mici
Ce mai mesteresc: azi am cusut o felicitare si am schimbat maslinul intr-un vas mai mare:). Sunt uimita cand vad cum traiesc florile la mine:), nu le bag in seama, cand vad ca se ofilesc le ud;) si totusi infloresc, fac pui, se prind:). Ce minune, ce forta mai sunt si plantele:)
În casa: e bine si cald
Azi am cusut, acum citesc:)
Vreau: perseverenta
Saptamana care a trecut am lucrat doar patru zile. Vineri a fost cerc pedagogic asa ca mi-am luat o zi de concediu, am stat cu Ilinca si am umblat prin oras:), am fost sa cautam bradut:)), inca n am luat, poate maine;) sau saptamana viitoare. Am cumparat un pullover si niste carti pentru Ilinca de Mos Niculita, de Craciun nu am idee ce sa-i iau, vrea telefon sau tableta. I-am spus ca Mos Craciun nu aduce asemenea cadouri daca ai sub 12 ani, ca ma intreaba pe mine daca sunt de acord :). Atunci nu-si doreste nimic...Apoi am fost in Carefour si a vazut o porcarie de ou din care iese un animal de plus (ca tamagoci) si a spus ca mai bine-i aduce de ala. E 250 lei!!! Mai bine tableta. Inca ma mai gandesc ce cadou sa primeasca. As putea sa i dau un tel vechi de al meu, dar, din principiu sunt impotriva telefoanelor/tabletelor, vor urma miorlaieli, amenintari, santajari (daca nu canti n-ai voie la tableta/tel, daca nu faci X, Y,Z...nu pupi telefonul), si apoi am hotarat ca-l va primi la 8 ani. :)) Inainte sa fiu parinte aveam multe principii, intre timp am renuntat cam la toate:)). Plictiseala este minunata. Eu de plictiseala citeam, ea scartaie pianul:)
Un citat: Fiecare boală vine ca o trezire. Vine să ne scuture din starea de amorţeală în care suntem şi să ne silească să facem o altă aşezare a lucrurilor importante, să punem în ordine ceea ce este cu adevărat valoros pentru noi. De multe ori, să vedem pentru prima dată ceva ce a fost tot timpul lângă noi, să conştientizăm ceea ce este esenţial pentru noi. (Loredana Caia)
O imagine:

deloc nu a stat pasarea aste nemiscata sa i pot face si eu o poza ca lumea






miercuri, 22 noiembrie 2017

Sa fii bun


              Am vazut un film zilele trecute Seven Pounds :) (daca nu l-ati vazut sa va uitati, pentru ca e super fain).
             In film, personajul principal ii doneaza un rinichi cuiva si acela il intreaba de ce eu, de ce m-ai ales pe mine?
             "-Pentru ca esti bun si cand nu te vede nimeni. " :)

             Sa dea Domnul sa fim buni macar cand suntem vazuti:). Zile cu bucurie, post folositor, sa impartim putina bunatate in jur, dar si noua:)

luni, 13 noiembrie 2017

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele

Astazi : 13.11.2017, soare si frumos afara, 15 grade:), e asa o lumina ireala, magica, vine iarna. 
Sunt recunoscatoare pentru:  viata la casa la tara - de ex sambata am intins lenjeriile afara pe sarma:) si seara le am pus la loc:), mirosind a curat si a vant. 
Ma gandesc: sa mi fac un plan de bataie
Sper: sa avem un post cu folos si nu doar un regim alimentr vegetarian, cam la fiecare post imi doresc asta. Sper sa reincep sa merg la biserica, m-am rupt
Citesc:  Open, l-am inceput, nu l am mai atins, acum recitesc bucati din Psihologia Varstelor
In bucătărie: paine, placinta cu mere, supa de dovleac, o ciorba de vacuta absolut minunata
Ce mai mesteresc: salul roz :), astept sa se usuce un sapun cu lapte de capra si miere facut sambata.  De cand folosesc sapun facut de mine, nu mai trebuie sa ma dau cu crema de maini si...desi foloseam un sapun foarte fain inainte, acum mi se pare a fi din plastic in comparatie cu al meu:). De ieri ma spal pe cap cu sapun cu ricin si urzica, clatit cu otet. Am sa vad daca voi fi la fel de incantata de rezultat ca si la cel de maini.
În casa: e bine
Azi ma apuc de treaba
Vreau: perseverenta
Saptamana care a trecut Am lucrat, am sarbatorit ziua Sf Arhanghel Mihail cu hamburgeri:)), am fost la cumparaturi doar cu mama:)(ce senzatie de vacanta:), avem o gaina noua, am facut sapun, mi-am cumparat vopsele de creta (nu le-am folosit inca), m-am apucat timid de treaba...
Un citat: "O persoana libera este o persoana care poate sa refuze o invitatie la cina fara sa ofere vreo scuza" J. Renard citat in Arta Simplitatii
O imagine:






the magic:)-primii stropi ce se transformau in zapada, lumina in umbra:)




sâmbătă, 11 noiembrie 2017

Pro/contra dupa testare nebulizator (aparat aerosoli) Trussa

Acum ceva vreme m-am inscris pe #Buzzstore la recomandarea Iuliei. Au multe campanii de testare de produse, ma inscriu la cele care mi se potrivesc/ma intereseaza produsele (pana acum am participat la Somat-detergenti masina de vase, Dove si acum la nebulizatorul Trussa). Pentru acesta din urma m-am inscris desi noi avem un aparat de aerosoli, dar e un model vechi, la care furtunasul prin care vine aerul cu presiune sare tot timpul si trebuie tinut cu mana, ceea ce pentru mine e extrem de enervant, practic trebuie sa stau sa-l tin cat Ilinca face aerosolii.
Despre nebulizatorul Trussa acum:
-l-am testat de mai multe ori, cand Ilinca a avut o raceala care nu se mai termina (muci si tuse, nu virus), care pana la urma i-a trecut cu aerosoli, curatat nasul si vitamina C
Plusuri:
- e foarte usor de folosit si refolosit (pentru ca are un buzunaras cu accesorii - pur si simplu le pun in buzunar si-l bag intr-un dulap - n am nevoie de cutie pentru accesorii
- are mastile dintr-un cauciuc de buna calitate, usor de folosit, de suportat, nu incomodeaza cu nimic
- are recipientul pentru lichid foarte bine facut, nu se varsa daca copilul se foieste
- aburii - face mai multi aburi, tratamentul se termina mai repede
Minusuri:
-zgomotul, este la fel de zgomotos ca cel vechi:), dar pentru un copil mare nu e deranjant (pentru parinte daca se uita la televizor si da tare sonorul incat sa acopere zgomotul).
Daca l-as cumpara?
Cu o reducere de minim 20%, l-as lua, altfel mie mi se pare destul de mare pretul ca si pret. Raportat la calitate, da face banii, desi un pic mai silentios ar fi fost ideal. Pe de alta parte, pe cel vechi am dat un pic mai mult de jumatate din bani si a trebuit sa-l tin fixat cu mana de la prima utilizare.
In concluzie, daca gasiti o reducere la el, luati-l in calcul :)






duminică, 5 noiembrie 2017

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele

Astazi : 05.11.2017, soare, vant, toamna pe sfarsite, azi am stat putin afara, pe sezlong, cu cainele mic adormit la mine in brate si nu m-am miscat pana nu mi-a amortit bine mana.
Sunt recunoscatoare pentru:  flori din supermarket (ce minunatie sa poti cumpara pe langa cartofi, lapte, bulion, paine si un buchetel de trandafiri si sa fie doar 9.9 lei:). Nu sunt flori pretentoase, flori sa le dai la o ocazie, ci flori de toata ziua, flori care sa ne inveseleasca mesele zilnic
Ma gandesc: ca ar trebui sa incep sa lucrez pentru ce mi doresc. Am incercat sa platesc pe cineva, apoi ieri, mi-a trecut prin cap...dar daca as face-o eu?
Sper: sa fim sanatoase, sa am curaj si deteminare sa mi pun planurile in aplicare si apoi sa nu dam inapoi
Citesc:  Open, l-am inceput, imi place tare
In bucătărie: o paine creste in frigider (se va coace diseara), paine de ieri, biscuiti cu unt, gratar, ceai de portocale, pate de casa. Aseara am copt o painita impreuna cu jumatate de dovleac, mirosea incredibil in bucatarie (si in toata casa:)
Ce mai mesteresc: salul roz :), tocmai mi-am comandat niste vopsele:)) sa dau usile, abia astept sa le fac frumoase
În casa: e cald si bine si plin de lumina, apune soarele si o lumina calda pur si simplu inunda casa.
Azi am lucrat putin, am citit putin, ma duc sa desenez dupa ce termin de scris.
Vreau: perseverenta
Saptamana care a trecut N-am facut mare lucru, e una din saptamanile care trec spre a nu se mai intoarce niciodata. Luni-joi Ilinca a fost la un loc de joaca unde a mers si asta vara, vineri la o prietena a mea care e in concediu pentru a sta in vacanta cu copiii ei. Cand m-am dus seara sa o iau, prietena mea pusese o tona de muraturi; asa ca sambata am pus muraturi:)). Mi-am dat seama de ceva in timp ce vorbeam cu ea (ea si-a luat cinci zile de concediu sa stea cu copiii care au vacanta), mi-am dat seama ca eu n-am avut niciodata un concediu de cinci zile in care sa nu primesc niciun telefon de la serviciu, sau sa nu fac nimic pentru serviciu. Nu suna prea bine, si nu, nu simt ca am o cariera, ci doar un serviciu care-mi ocupa mai mult timp decat ar trebui. 
Un citat: "se cuvine a da atentie mai ales lucrurilor mici, maruntisurilor zilnice, neinsemnatelor. Acolo, in frecusul, monotonia si abraziva oboseala a vietii simple se verifica si se adevereste credinta, acolo se cunoaste pentru cine semenul sau poate fi numit si aproapele sau. Marile acte de eroism si mucenicie sunt, pentru cei mai multi cu totul improbabile. Dar gentiletea, rabdarea, politetea, bunavoirea, stapanirea de sine stau la indmana oricui si oricand." Nicolae Steinhardt, Daruind vei dobandi
O imagine:




duminică, 29 octombrie 2017

Jurnal

Taniusa ne gazduieste jurnalele

Astazi : 29.10.2017, soare, vant, toamna pe sfarsite
Sunt recunoscatoare pentru: optimism, cred ca am o dereglare hormonala ca mereu ma simt fericita. Si mai sunt momentele cand ma stresez atat de tare incat am impresia ca pot face atac cerebral. La fel de tare pe cat ma bucur, la fel de tare ma stresez, din lucruri fara nicio importanta. La mine totul e la extreme.
Am avut un prieten depresiv si citisem studii ca de fapt starea de bine sau de depresie e in foarte mare parte genetica, asa ca nu e chiar atat de simplu sa alegem sa ne simtim bine, asa cum scriu autorii de carti motivationale.
Ma gandesc: ca ar trebui sa incep sa lucrez pentru ce mi doresc
Sper: ...
Citesc:  Nimic, jenant, da. Azi era cat pe ce sa-mi mai comand niste carti desi am un raft intreg de citit, unele in folie. Mi-am comandat insa Atlasul frumusetii. Mi se pare minunat proiectul, iti da asa o senzatie de smerenie in fata frumusetii si de toleranta (pana la urma toate suntem la fel, minunate, perfecte)
In bucătărie: quiche cu legume, bors dintr-o rata adusa de bunic'mea care a fiert in doua zile (cred ca avea 50 ani:)), ardei umpluti din aceeasi rata si paine
Ce mai mesteresc: am inceput aseara tarziu un sal  ce porneste dintr-un colt dintr-un fir primit de Craciun. M-am tot gandit ce pot face din acel fir si acum imi place cum iese:).  
În casa: e cald si bine si curat
Azi am desenat. Trebuia sa mergem intr-o vizita care de obicei e placuta, dar am sunat si am spus ca nu am starea necesara sa ies din casa. M-am tot framantat ce minciuna sa inventez, dar adevarul este ca zilele mele favorite sunt cele  in care sa nu ies din casa.
La un moment dat intra lumina in casa ca o explozie, ma dureau ochii de atata lumina. Sunt recunoscatoare - ce minune, ce binecuvantare, sa stai in soare plina de sanatate, sa nu simti decat bine, sa nu te doara, sacaie, streseze nimic.
Vreau: perseverenta
Saptamana care a trecut Vineri am iesit, iar seara am fost la opera-Barbierul din Sevilla-acum o suta de ani, acestea erau comediile la care se distrau oamenii. Ce nu mi-a placut, e ca a avut niste scene cam desucheate si era o invatatoare cu copiii ei in spatele nostru... Ilincai i s-a parut amuzant. Sunt pentru innoire, nu sunt pudica, dar nici scene libidinoase nu-mi doresc sa vada. 
Ieri am fost la o intalnire a mamelor singure, nu m-am gandit niciodata la mine ca la o mama singura si nu m-as fi dus dar imi place una din moderatoare si apoi am mers la un targ, tinut intr-o cafenea, unde se strangeau bani pentru persoanele bipolare (nu e genul meu de loc si nici de oameni care erau acolo, cred ca traim intr-un univers paralel, aratau si erau imbracati intr-un fel in care nu sunt oamenii de la cefenelele din mall pe care le frecventez - inca nu mi dau seama daca in bine sau in rau, pur si simplu altfel). Sunt superficiala si comerciala? Am fost acolo si m-am pierdut pe drum sau n-am fost niciodata?
Revenind la mamele singure, erau misto, aratau foarte fain, faceau incredibil de multe pentru copiii lor si pentru ele printre picaturi, erau frumoase, bataioase, cu hobby-uri si toate depasisera sau erau in curs de a depasi situatii foarte dificile si dureroase. Mi-au placut, asa ca ma voi mai duce sa ma intalnesc cu ele;) 
Un citat: "Daca pretinzi cuiva sa te iubeasca pentru ca tu-l iubesti, e un abuz si omul se apara cum poate. Iubirea nu se pretinde, ci se daruieste"-mi-am notat doar citatul, nu si autorul...
O imagine:
Ca sa nu intre cainele in casa si totusi sa aerisim:)). Momentan ziua sta afara:)





n-oi avea eu mare talent, dar imi face placere sa desenez. Cand termin poate si arat:)
Pe tulpina salcamului este o veverita. Cismeaua asta a picurat incontinuu de cand am cumparat casa pana week-end-ul acesta, cand in sfarsit a fost reparata. Se strangea cate o galeata plina in fiecare zi cu care seara udam. Din ea beau apa cainii, pisicile, gainile, vrabiile si veveritele, Tare a fost dezamagita aceasta sa vada ca nu mai picura robinetul; un lucru atat de mic, de care beneficiau atatea animale:). O sa incerc sa mentin galeata plina. (Poza e facuta prin geam).

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...